joi, 29 martie 2018

Istoria ta, Doamne!


Sunt tineri amandoi. Mihai e inginer. Catalina educatoare. Sunt sot si sotie. Dupa o misiune evanghelistica in vara anului 2017 in orasul Targu Frumos langa Iasi, atat Mihai cat si Catalina au raspuns chemarii lui Dumnezeu.

In urma cu o saptamana am condus sute de km, peste 10 ore prin viscol si zapada cu un grup de baieti pentru a ajunge la ceea ce numeste cerul mare sabatoare cand un pacatos se intoarce la Dumnezeu. Vineri noaptea ma intorceam de langa Otelul Rosu spre casa urmand ca de dimineata sa ma pornesc spre Iasi. Cu mine in masina era un om al lui Dumnezeu, profet, care la un moment dat imi spune ca intr-o vedenie a vazut o perdea neagra pe care eu pusesem mana si am dat-o la o parte. Dupa perdeaua respectiva era o tanara care avea unele intrebari cu privire la viata ei si despre Dumnezeu. A spus profetul ca Domnul vrea sa o pregateasca pentru a o mantui si pentru a declara public aceasta in apa botezului!

Povestind spre Iasi despre descoperirea ce o avusese omul lui Dunezeu, Florin, prietenul meu, pune mana pe telefon si suna pe Radu misionarul nostru din Targu Frumos si ii spune hotarat sa mai pregateasca o rochie pentru botez deoarece Dumnezeu din cer a spus ca vor fi 3 persoane pentru acest botez. De la celalalt capat al firului la telefon cu jumatate de gura, Radu spune ca va cauta o rochie...

Drumul nu a fost usor. A fost zapada multa. A nins continuu si a viscolit. Au fost accidente. Altii au ramas pe drum nemaiputand sa inainteze. Masinile care aruncau sare cu nisip impingand si zapada, nu reuseau sa faca fata. In urma lor viscolul arunca zapada inapoi peste sosea. Pe noi parca Dumnezeu ne purta pe aripile Sale. El avea o lucrare de facut. Ajungem cu bine. Ne odihnim cateva ore si se face duminica dimineata.

La parterul unui bloc intr-o sala inchiriata, ne pregatim de botezul nou testamental. Urma un moment istoric in acest oras fiind 10.000 de locuitori si niciun pocait. Povesim cu cei doi tineri pregatiti pentru botez si din curiozitate incec sa aflu cine ar putea fi tanara aproape de acest pas spre pocainta dar cu intrebari in viata ei fara raspunsuri. Era Andreea, sora Catalinei, eleva de liceu in clasa a 12-a. Discutam impreuna cu Florin cateva minute bune cu ea, facem o rugaciune speciala pentru Andreea si incepem slujba in biserica impreuna cu aproximativ 70 de persoane cantand si glorificand pe Dumnezeu. E atmosfera de har, iar dupa primul indemn si rugaciune, in timpul unei cantari, forfota mare printre oameni cand deodata se dezleaga misterul: Andreea se boteaza! Aduceti rochia alba! Bucurie cu lacrimi. Mare Dumnezeu avem! Andreea se pregateste si este adus inca un alt scaun langa cei doi si astfel vor fi trei persoane pregatite pentru botez.

Trei persoane care vor infrunta mai tarziu injurii din partea altor oameni. Vor infrunta batjocura si rasete pe seama lor ca sunt tineri si nu stiu sa se distreze. Vor infrunta prigoniri prin cuvinte jignitoare, dispret si marginalizari din partea unora. Dar de fapt asta nu mai conteaza, Hristos ne-a chemat sa iesim afara din tabara la El si sa suferim ocara lumii. Pentru asta a venit Hristos sa smulga oameni la mantuire. Ferice de cei ce au parte de aceasta chemare. Pocainta e frumoasa si usoara si are distractiile ei pentru suflet si atunci si trupul e in extaz.

Cand tanara Andreea vine imbracata in rochia alba pentru botez, lacrimile ma napadesc vazandu-L pe Dumnezeu care se implica pana si in cele mai mărunte detalii: rochia ii venea perfect. Un Dumnezeu perfect!  Era perfecta la umeri, la maneci si in lungime. Nici prea larga nici prea stramta. Un Dumnezeu care cunoaste totul: viata ta si problemele tale; casa ta si nevoile tale; inima ta si gandurile tale si chiar numarul de la rochie.

Bucuria e mare pentru toti. Se bucura cerul. Se bucura Catalina pentru sora ei. La fel si Mihai care radia de bucurie. In apa botezului de bucuria ce o avea in suflet, Mihai aproape ca se aruncase singur in apa. Noi ne lungim cu intrebarile. El vroia sa treaca mai repede la fapte de pocăință. Domnul e prezent cu harul Sau.

La finalul lucrarii mama lui Catalina si a Andreei si-a predat viata Domnului. La fel si o alta doamna din oras. Mare Dumnezeu avem!

Rugati-va pentru Targu Frumos. Rugati-va pentru lucrarea de acolo ca Dumnezeu sa atinga cat mai multe inimi. Rugati-va pentru cei ce s-au botezat!

Rugati-va pentru noi. Rugati-va pentru mine!

*p.s.  peste o saptamana voi pleca din nou spre Iasi..



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu